În Complexul Muzeal Măldărești, sat Măldărești, comuna Măldărești, județ Vâlcea
Din drumul național 67 Râmnicu Vâlcea – Horezu, în centrul localității Horezu, indicator spre Craiova drum național 65. În centrul comunei Măldărești, indicator către cule.
Telefon: 0250 861 510
Program vizitare: zilnic 10.00 – 18.00, luni închis
www.muzee-valcea.ro
Prin tradiție, cula era deja construită și aparținea căpitanului Tudor Maldăr, la începutul secolului al XVII-lea. Fiul lui Tudor Maldăr, marele paharnic Atanasie, modifică cula în anul 1688. Forma actuală a culei datează din secolul al XVIII-lea, fiind refăcută în perioada 1780-1790 de boierul Gheorghe Măldărescu și soția sa Eva, care ctitoresc, în anul 1790, și biserica ”Sf. Nicolae” și ”Sf. Voievozi”, din imediata vecinătate a culei. În secolul al XIX-lea, cula trece, prin zestre, la familia Greceanu. Este restaurată în anul 1934 de ultimii săi proprietari: Nicolae și Olga Greceanu. Trecută în proprietatea statului, este din nou restaurată în perioada 1966-1967 și transformată în muzeu.
Cula are trei nivele. Pivnița, cu acces separat din exterior, are trei încăperi. Una din aceste încăperi, amplasată sub ”turn”, este construită din bolovani și are metereze, spre deosebire de celelalte două încăperi care sunt construite din cărămidă și sunt ventilate prin ferestre cu trafor din piatră. Aceste elemente o datează anterior intervențiilor de la sfârșitul secolului al XVIII-lea.
Accesul în spațiile de locuit ale culei se realizează printr-o ușă puternic întărită. Scara interioară conduce într-o loggia situată la nivelul al doilea al culei. De aici se accede într-o încăpere situată în ”turn”, peste pivnița veche, care este prevăzută cu ușă și ferestre întărite cu drugi de lemn și cu o ascunzătoare în tavan, închisă printr-un chepeng și accesibilă printr-o scară mobilă. Ascunzătoarea este ventilată doar prin metereze. La acest nivel se găsesc și alte încăperi de locuit. Aici pictează Olga Greceanu, în anul 1936, fresca ctitorilor după portretele aflate în pronaosul bisericii Măldăreștilor, din imediata vecinătate a culei. Și încăperea frescelor și cea cu ascunzătoarea sunt acoperite cu bolți cu penetrații.
La nivelul al treilea se află tot încăperi de locuit și un foișor.
Atanasescu Iancu, Grama Valeriu, Culele din Oltenia, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1974
Crețeanu Radu, Crețeanu Sarmiza, Culele din România, Ed. Meridiane, București, 1969
Ghika Budești Nicolae, Evoluția arhitecturii în Muntenia și în Oltenia. Partea a patra. Noul stil din veacul al XVIII-lea, BCMI Anul XXIX Fascicola 87-90, 1936
Ionescu Grigore, Istoria arhitecturii românești, Ed. Cartea Românească, București, 1937
Ionescu Grigore, Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor, Ed. Academiei R.S.R., București, 1982
Janecke Wilhelm von, Das Rumanische Bauern – und Bojarenhaus, Ed. Konig Carol – Verlag, Bukarest, 1918
Trajanescu Ion D., Biserica și culele din Măldărești (Vâlcea), BCMI Anul V, Tipografia Gutenberg, București, 1912
Tzigara-Samurcaș Alexandru, Scrieri despre arta românească, Ed. Meridiane, București, 1987
Arhiva I.N.P.