Mehedinți

Cula Cuțui

01-Cula_Cutui 02-Cula_Cutui 03-Cula_Cutui.JPG 04-Cula_Cutui.JPG 05-Cula_Cutui 001 002 003 004 005 006
  • Cod LMI: MH-II-m-A-10272
  • Localizare:

    La marginea satului, spre râul Motru, sat Broșteni, comuna Broșteni, județ Mehedinți.

  • Acces:

    Comuna Broşteni se află la intersecția șoselei ce face legătura între Drobeta Turnu Severin – Târgu Jiu cu șoseaua ce duce către Strehaia. Accesul către monument se face dinspre primărie către râul Motru pe un drum asfaltat, (cca 400 metri din drumul județean).

  • Referințe:

    Momentan, nu este în circuitul public.

  • Funcțiune originară/actuală: locuință fortificată tip culă / muzeu etnografic
  • Datare: 1815
  • Istoric:

    Clădirea a fost construită, conform tradiţiei de către Ghiţă Cuţui, căpitan de panduri şi de fiul său Constantin, în jurul anului 1815. O legendă deosebit de frumoasa spune că un grup de turci din insula Ada-Kaleh, a răpit-o pe soţia lui Ghiţă Cuţui. Pentru răscumpărare, pandurul a vândut o parte din pământ, clădind mai apoi cula. Constantin Cuţui a ctitorit în anul 1836 biserica ,,Sfinţii Împăraţi'' aflată în apropiere, pictura fiind terminată în anul 1840 pe cheltuiala fiului sau, Mihalache. Casa-culă a fost devastată de către trupele de ocupaţie germane, în anul 1916, iar după 1930 Constantin I. Cuţui şi Ioana Cuţui au încercat o restaurare a clădirii, fără succes. După anul 1954 cula Cuţui a rămas în ruină până în anul 1963, când arhitectul Iancu Atanasescu întocmeşte proiectul de restaurare, iar din anul 1965 proiectul este preluat de către arhitectul Rodica Manciulescu care continuă lucrările până la finalizarea lor, în 1968.Până în anul 1990 aici a funcţionat un muzeu etnografic.

  • Descriere:

    Construcţia din cărămidă are formă dreptunghiulară cu două niveluri. Beciul, aflat la parter, are ziduri foarte groase care susţin o boltă cilindrică sprijinită pe cinci arce dublouri. La nivelul superior se ajunge pe o scară de stejar, zidurile casei scării fiind străpunse de metereze, prin care se apăra accesul în culă. Etajul, unde se află şi cerdacul, are mai multe încăperi a căror repartiţie a suferit, în timp, câteva schimbări. Tavanele sunt din grinzi tencuite, iar pardoseala din scânduri late de stejar. Pridvorul prezintă arcade trilobate, şase pe latura principală şi una la capul liber dinspre nord-vest. În exteriorul clădirii, faţadele sunt decorate cu mici panouri dispuse neregulat faţă de arcade şi panouri mari pe restul suprafeţelor de la etaj.

     

    Biserica ,,Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din   Broşteni - Mehedinţi.

    Biserica a fost ctitorita în anul 1836 de către Constantin Cuţui, fiul căpitanului de panduri Ghiţă Cuţui. Ctitorul, murind  între timp, biserica a fost zugrăvită pe cheltuiala fiului său Mihalache în anul 1840. Ulterior biserica a suferit unele mici transformări, pardosindu-se în întregime cu ciment şi facându-se o uşă nouă. Biserica din căramidă are formă de navă cu pridvor, pronaos, naos şi altar cu doua turle. Pe latura de nord se află un turnuleţ circular cu scara de acces la clopotniţă

    În pridvor se află pisania scrisă cu slove chirilice:

    "Această sfântă şi dumnezeiască biserică ce să praznuiaşte hramul Sfinţilor Împăraţi Constandin şi Elena s-au zidit din temelie de dmnealui jupan Constandin Cuţui la leatu 1836 şi sau zugrăvit cu toată cheltuiala şi osteneala dumnealui coconu Mihalache sin Constandin Cuţui la leat 1840 în zilele împăratului nostru Nicolae Pavlovici luna lui august 10, Constandin zugrav".

    Pictura este realizată în frescă de Constantin zugravu. La portretele ctitorilor apare întreaga familie a lui Constantin Cuţui, bărbaţii purtând vechiul costum boieresc, în timp ce femeile au rochii după moda apuseană. Pe peretele nordic apare şi o ţărancă îmbrăcată în costum popular. Textul ne explică faptul că ea este "mătuşa Iţa care le-a făcut mâncare la sfânta biserică". Se pare că rostul acestui portret a fost de a exprima recunoştinţa zugravilor faţă de această ţărancă care le-a făcut mâncare în timpul lucrului. Această temă este întâlnită şi la bisericile din satele Voloiac şi Jirov, aflate în apropiere de localitatea Broşteni. Astăzi, biserica se află într-o stare destul de avansată de degradare, necesitând intervenţii urgente.

  • IMG_9730 IMG_9738 IMG_9739
  • Stare de conservare: bună
  • Bibliografie:

    Atanasescu Iancu, Grama Valeriu, Culele din Oltenia, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1974

    Creţeanu Radu, Bisericile de zid de pe valea Motrului, în Mitropolia Olteniei nr.5-6/1957

    Creţeanu Radu, Cei ce au ctitorit cu munca, zugrăviţi în bisericile de pe valea Motrului, RMM, Bucureşti, 1958

    Crețeanu Radu, Culele și casele întărite de pe Valea Motrului, RMM, București, 1958

    Crețeanu Radu, Crețeanu Sarmiza, Culele din România, Ed. Meridiane, București, 1969

    Zamora, Luiza, Cule case boierești fortificate din România, Ed. Igloo, București, 2007 

    Arhiva I.N.P.

  • Autor: Alin Saidac
  • Institutul Național al Patrimoniului         Administrația Fondului Cultural Național