În incinta Muzeului arhitecturii populare gorjenești, cartier Curtișoara, oraș Bumbești-Jiu, județ Gorj
Din drumul naţional Târgu Jiu – Bumbeşti Jiu, după localitatea Iezureni exista un drum marcat de un indicator către Curtişoara. Intrarea in muzeu se face prin poarta nr. 2 şi de aici cula este foarte vizibilă.
Telefon: 0253/212044
Email: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
Aflată iniţial în satul Poiana, comuna Rovinari, cula a fost înalţată în jurul anului 1790 de către Dobre Sârbu. După 1820 intră in posesia lui Dincă Poenaru (cula este cunoscuta ca fiind şi Cula Poenaru), apoi a lui Dincă Schileru şi Paulina Carabatescu. Din 1919 cladirea a fost cumpărată de către Aretia şi Gheorghe Tătărescu. Acestia iniţiază în anul 1924 un amplu program de restaurare, întrucât suferise importante deteriorări în timpul primului război mondial. Gheorghe Tătărescu a fost o importantă personalitate politică în România interbelică, fiind prim ministru în două mandate (1934-1937 şi 1939-1940).
Soţia sa, Aretia, a prezidat „Liga naţională a femeilor gorjene”, implicându-se în importante activităţi sociale şi culturale. Datorită ei, Gorjul a intrat în modernitate, deoarece a avut un rol decisiv în construirea ansamblului monumental „Calea Eroilor”, realizat de către sculptorul de talie internaţională, Constantin Brâncuşi, acesta locuind în culă pe parcursul realizării complexului de la Târgu Jiu (1937-1938). La începutul anilor 90 datorită extinderii exploatărilor de cărbune din zona Rovinarilor, Sanda Tătărescu Negropontes, fiica fostului politician îşi dă acordul pentru translarea culei în cadrul muzeului din Curtişoara, împreună cu biserica din lemn cu hramul „Sf Mare Mucenic Gheorghe”, casa Mogoş precum şi resturile pământeşti ale bunicilor paterni (Gheorghe şi Dumitrana Tătărescu) şi părinţilor lui Gheorghe Tătărescu (general Nicole Tătărescu şi Speranţa Tătărescu). Procesul de translare a întregului complex a durat între anii 2000-2002, iar acum, în interiorul culei este amenajată o expoziţie memorială cu caracter permanent.
Aflată iniţial în satul Poiana, comuna Rovinari, cula compusă din parter şi etaj şi-a pierdut forma inţială în urma importantelor modificări din secolul XIX şi inceputul secolului XX când este transformată într-o locuinţă modernă. Zidurile clădirii sunt groase, cu ferestre largi şi acoperiş de şindrilă. Intrarea, străjuită de lei de piatră se face printr-o galerie pe arcade de zid. În interior se află scara de lemn care face legatura cu camerele de locuit şi cerdacul cu patru coloane trilobate şi o coloana laterală. În interior există parchet, tamplarie de lemn de stejar, sobe moderne. În exterior, casa prezintă elemente decorative realizate la initiativa Aretiei Tătărescu.
Biserica „Sfântul Gheorghe" din Poiana.
Biserica din lemn de dimensiuni modeste are formă de navă cu pridvor şi turlă. Este acoperită cu şindrilă. A fost construită în secolul al XIX-lea si a fost renovată între anii 1923 -1924, când familia Tătărescu o înzestrează cu iconostas, jillţuri de lemn şi un policandru cu braţe de aramă. Biserica a fost translată la Curtişoara între anii 2000-2002.
Cârlugea Zenovie, Deju Zoia Elena, Arethia Tătărescu – Marea Doamnă a Gorjului interbelic, Ed. Măiastra, Tg Jiu, 2007
Ion Narcis Dorin, Residences and Families of the Nobility in Romania, Institutul Cultural Român, Bucureşti, 2007