La extremitatea de est a satului, sat Groșerea, comuna Aninoasa, județ Gorj
Din drumul national Targu Jiu – Rovinari – Filiaşi, din Plopsoru, pe drumul comunal Deleni - Piscuri – Costesti – Groşerea.
Altă variantă : Filiaşi – Ţânţăreni, apoi drumul secundar Capul Dealului – Pârâu - Groşerea (drumul continuă spre Târgu Cărbuneşti, pe Valea Gilortului).
Nu este în circuitul public
Conform tradiţiei istorice, cula a fost costruită în secolul XVIII-lea, de către visternicul Barbu Cocoş Crăsnaru şi descendenţii acestuia. Membrii familiei Crăsnaru sunt şi ctitorii bisericii cu hramul Sfinţii Arhangheli, construită la începutul secolului al XIX-lea. Arhitectul Iancu Atanasescu consideră că Barbu Cocoş nu ar avea nimc comun cu ctitoria acestei cule, atribuind-o lui Costache Săvoiu, zis Surcel care i-a dăruit cula ca dotă fiicei lui, Elena ,la căsătoria ei cu Achil Crăsnaru prin actul de dotă din anul 1796. Servind ca punct de observaţie pe valea raului Gilort şi o parte din Valea Jiului, de-a lungul secolelor, a avut o existenţă tumultoasă, fiind prădată de turci în anul 1801, iar în anul 1898 fiind lovită de trăznet. Există o legendă locală care pomeneste o trecătoare secretă ce facea ca proprietarii să poată scăpa de eventualele atacuri. După 1951, cula a fost nationalizată de către stat, fiind folosită de Sfatul popular local. După 1963, încep ample lucrari de restaurare, din anul 1966 cula adăpostind un muzeu etnografic. Astăzi este părasită şi se află într-o stare de degradare foarte accentuată.
Cula din căramida cu ziduri groase are forma unui turn si este compusă din parter cu două etaje.Intrarea în clădire se face la parter printr-o uşă îngenios zăvorâtă care astăzi nu mai există. O scara interioară face legătura cu etajele superioare şi cu cerdacul aflat pe faţada către râul Gilort. La etaj, o parte din metereze au fost transformate în ferestre.Tavanele prezintă grinzi masive de stejar. Cerdacul are cinci coloane susţinând arcuri trilobate, iar pe laturi câte o coloană. La ultimul etaj, întâlnim un balcon de lemn pe zidul dinspre răsărit şi miazănoapte cu rol de supraveghere. Acoperişul culei este din şindrilă.
Atanasescu Iancu, Grama Valeriu, Culele din Oltenia, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1974
Crețeanu Radu, Crețeanu Sarmiza, Culele din România, Ed. Meridiane, București, 1969
Ionescu Grigore, Istoria arhitecturii românești, Ed. Cartea Românească, București, 1937
Janecke Wilhelm von, Das Rumanische Bauern – und Bojarenhaus, Ed. Konig Carol – Verlag, Bukarest, 1918
Stefulescu Alexandru, Gorjul istoric şi pitoresc, Ed N.D.Milosescu, Tg Jiu, 1904
Zamora Luiza, Cule case boierești fortificate din România, Ed. Igloo, București, 2007
Arhiva I.N.P.