Argeș

Casa-culă Sultănica

Cula_Sultanica-Suici_AG-01.JPG Cula_Sultanica-Suici_AG-02.JPG Cula_Sultanica-Suici_AG-03.JPG Cula_Sultanica-Suici_AG-04_1965.JPG Cula_Sultanica-Suici_AG-05_1965.JPG Cula_Sultanica-Suici_AG-06_1965.JPG cula-suici-2021_0 cula-suici-2021_1 cula-suici-2021_2 cula-suici-2021_3
  • Cod LMI: AG-II-m-B-13807.01
  • Localizare:

    Sat Șuici nr. 400, comuna Șuici, județ Argeș

  • Acces:

    Pe drumul 73C Curtea de Argeș - Râmnicu Vâlcea, la circa 14 km de Curtea de Argeș, la dreapta către Șuici.

  • Referințe:

    Nu este în circuitul public

  • Funcțiune originară/actuală: locuință fortificată
  • Datare: sfârșitul secolului al XVIII-lea
  • Istoric:

    Prima atestare documentară a Culei de la Șuici datează din timpul vizitei Mitropolitului Neofit I, care în 1746, călătorind prin zona Muscelului, a ajuns la casa căpitanului Balotă, pe care o descrie drept o casă impozantă din piatră, cu ziduri groase fortificate, spre a ține hoții la distanță. Această primă construcție a intrat în posesia familiei Brătianu, după căsătoria lui Ene Brătianu cu nepoata căpitanului Ștefan Balotă. În anul 1792, pe moșia Șuici, Ene Brătianu construiește o biserică, cu hramul Sfântul Nicolae.

    La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, Ene Brătianu construiește un conac cu elemente fortificate, numit ulterior Cula Sultănica, (după numele Sultanei Tigveanu, fiica sa), ce a înglobat nucleul mai vechi de la construcția culei existentă în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, a căpitanului Ştefan Balotă.

  • Descriere:

    Cula Sultănica este alcătuită din nucleul central de la vechea culă, care a avut mai multe extinderi pe laturile de nord-est, sud-est, adăugate la finalul secolului al XVIII-lea, și pe latura de sud-vest în secolul al XIX-lea. Dispune de două niveluri. Etapele diferite de construire sunt evidențiate prin sistemul constructiv. Nucleul central, cu plan compact, de formă dreptunghiulară, are încăperi acoperite cu bolți cilindrice la parter și la etaj, la etaj se păstrează metereze. Faza a doua este reprezentată prin construcțiile de pe laturile de nord-est şi sud-est, străpunse de trei arcade la parter. Faza a treia este reprezentată de construcția de pe latura sud-vest. Cula avea un brâu median, dispus de jur împrejur, mai puțin pe latura de sud-vest.

    Cula a fost pusă în siguranță prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), prin Grupul de Acţiune Locală “Castra Traiana”, în cadrul unui parteneriat realizat în cadrul Axei LEADER.

    Beneficiarul proiectului de punere în siguranță a fost autoritatea locală, Primăria Șuici. Proiectul a constat în subzidiri şi consolidări, au fost refăcut acoperişul, tâmplăria şi scările interioare.

  • Cula_Bratianu_disparuta-Suici_AG_1914.JPG
  • Stare de conservare: medie
  • Bibliografie:

    Creţeanu Radu, Creţeanu Sarmiza, Culele din România, Editura Meridiane, Bucureşti, 1969
    Janecke Wilhelm von, Das Rumanische Bauern - und Bojarenhaus, Ed. Konig Carol - Verlag, Bukarest, 1918
    Georgescu George, Biserica Sfântul Nicolae din Şuici, judeţul Argeş, monument de arhitectură din secolul al XVIII, Argesis, tom XIII, Muzeul Judeţean Argeş, 2004
    Zamora Luiza, Cule. Case boieresti fortificate din Romania, Editura Igloo Patrimoniu, Bucureşti, 2006
    Zamora Luiza, Bonciocat Şerban: Cule. Case boiereşti fortificate din România, Editura Institutul European, 2006
    Bonciocat Şerban, Andreşoiu Bruno, Gheorghiţă Bogdan: Cule. Case boiereşti fortificate din România. Ediţie bilingvă, Editura Igloo Patrimoniu, Bucureşti, 2007

  • Autor: Florentina Udrea
  • Institutul Național al Patrimoniului         Administrația Fondului Cultural Național